Centru de zi pentru copii cu autism si alte dizabilitati

/Centru de zi pentru copii cu autism si alte dizabilitati
Centru de zi pentru copii cu autism si alte dizabilitati 2018-05-22T19:36:02+00:00

Centrul de zi al Asociației Don Orione a luat naștere în anul 2011, problematica autismului fiind o noua urgență care a atras atenția congregației nu doar în România ci şi în întreaga lume.

Centrul de zi a fost înființat pentru a răspunde nevoilor copiilor afectați de autism sau alte dizabilități și familiilor acestora.

Cele mai multe metode de intervenție încep prin a se adresa comportamentelor problematice, însă atît experiența noastră în domeniul educației persoanelor cu dizabilități cât și studiile cele mai recente ne-au demonstrat că dacă ne concentrăm și  ne adresăm întâi dezvoltării abilităților, comportamentele problematice sau inadecvate contextului în mare parte se reduc de la sine.

Abordarea noastră este una holistică. Noi credem că nu există o singură metodă de sine stătătoare care să funcționeze identic pentru fiecare copil. Fiecare individ este unic și complex de aceea abordarea noastră se bazează pe nevoile individuale ale fiecărei persoane.

Metoda utilizată în cadrul centrului de zi este Abordarea Piramidală a Educației (Pyramid Approach to Education) dezvoltată de Dr. Andy Bondy, un leader de renume internațional în autism, educație și cercetare. În timp ce alte abordări pun accent pe controlul comportamentelor aflate în deficit (comportamente inadecvate contextului) ale acestor elevi, Abordarea Piramidală pleacă de la convingerea că elevii sunt întotdeauna gata să învețe – întrebarea fiind: sunt profesorii pregătiți pentru a preda?

Abordarea noastră are la bază crearea de activități funcționale ce utilizează sisteme de recompensare puternice și continue, în timp ce ne asigurăm că elevii pot comunica eficient și înțeleg ceea ce dorim de la ei. Când asemenea sisteme sunt puse în funcțiune, problemele asociate cu managementul comportamentelor inadecvate pot fi abordate în mod eficient.

Punctul nostru de vedere reflectă de asemenea că dezvoltarea de abilități alternative care să servească nevoilor copiilor este cheia managementului comportamental pe termen lung.

Metoda presupune o învățare sănătoasă printr-o predare personalizată, folosirea unei abordări creative, predare ce accesează bucuria învățării și mulțumirea de sine. Aceasta țintește creșterea încrederii în propriile forțe și dorința de a explora.

Învățarea în mediul natural facilitează o dezvoltare mult mai rapidă a independenței în auto-îngrijire și a autonomiei în sarcinile educative, motiv pentru care participanții la terapie sunt des scoși din clase și nu sunt ținuți pe scaun pentru terapie mai mult decât este necesar.

Rezultatele acestei acestei metode de lucru sunt evidente: în doi ani deja 10 copii au fost complet integrați în școli de masă pentru copii tipici, 5 au fost integrați în școli însă au încă nevoie de ajutor din partea terapeuților de la centru. În plus numărul copiilor care așteaptă să poată fi integrați la Centrul de zi și care să poată beneficia de terapie este tot mai mare.

Toate medodele de intervenție din cadrul centrului de zi “Don Orione” au la bază Analiza Comportamentală Aplicată (ABA).

Analiza Comportamentală Aplicată (ABA) este ştiinţa ce se ocupă de studiul comportamentului uman.

Cât de extinsă este  aplicarea analizei comportamentale ABA?

Aplicarea analizei comportamentale este vastă, pornește de la asistarea persoanelor în depășirea dependenței de substanțe până la îmbunătățirea locurilor de muncă în organizații. Analiza comportamentală a fost aplicată în programe legate de dietă, exerciții, delicvență juvenilă, training toaletă, educație, structuri organizaționale și multe altele…….mai exact 24/7 din viața noastră.

CE ESTE ABA (Applied Behavior Analysis) ?

ABA este reprezentarea clară și sistematică a modului de a descrie, a observa și a măsura comportamentul.
ABA este știința care folosește informații specifice despre comportament pentru a determina intervenții pentru îmbunătățirea semnificativă a comportamentului social.
ABA este bazată pe obiective aplicate și funcționale.
ABA implică intervenții și evaluări bazate pe colectarea și analizarea datelor.
ABA susține predarea abilităților simple și complexe.
ABA susține abordarea individuală ce se adresează punctelor tari și puctelelor  slabe a unei persoane.
ABA se axează pe creșterea menținerii, generalizării și independenței.
ABA este o filozofie ce întărește / recompensează oportunități de predare 24/7
ABA este un set de instrumente / principii, o combinație specifică ce este deteminată în funcție de nevoile individuale fiecărei persoane.
Filozofia ABA este bazată pe studii, cercetări și dovezi.

CE NU ESTE  ABA  (Applied Behavior Analysis) ?

ABA NU este o metodă specifică pentru tratarea autismului sau altor tulbuăari de dezvoltare.
ABA NU este echivalentul vreunei strategii precum: principiile ABA
(ex. Discrete Trial Training (DTT), Verbal Behavior Analysis / Analiza Comportamentului Verbal (VBA)
ABA NU crește dependența de alte persoane.
ABA NU este specifică pentru tratarea autismului.
ABA NU este folositoare doar pentru medii clinice.
ABA NU este folositoare doar pentru reducerea comportamentelor.
ABA NU se bazează pe aversiune (pedeapsă)
ABA NU manipulează indivizi.
ABA NU este un simplu training răspuns- stimul.
Principiile ABA aplicate NU sunt eficiente dacă sunt folosite doar câteva minute pe zi
Cercetările ABA NU sunt invalidate datorită concentrării pe un singur caz la un moment dat (studiu de caz singular).

Metode/programe/filozofii ce au la baza Analiza Comportamentală Aplicată (ABA)

Multe dintre abordările eficiente de intervenție timpurie în autism sunt bazate pe principiile ABA:
Discrete Trial Training (DTT) – Încercări Discrete
Pivotal Response Training (PRT) – Trainingul Răspunsului Fundamental
TEACCH Structured Teaching– Predarea Structurată
Incidental Teaching – Predare Incidentală
Positive Behavior Supports – Întărirea Comportamentului Pozitiv
Verbal Behavior Analysis (VBA) – Analiza Comportamentului Verbal
Strategii de intervenție în concordanță cu principiile Analizei Comportamentale Aplicate:
Proactive Strategies – Strategii Proactive
Visual/Physical Structure  – Structura Fizică/Vizuală
Social Stories ­– Povești Sociale
Skills Teaching Strategies – Strategii de Predare a Abilităților
Errorless Learning – Învățarea fără greșeală
Task Analyses – Analiza de Sarcină
Video Modeling – Modelare Video
Consequence Based Strategies – Stategii bazate pe Consecință
Differential Reinforcement – Întărirea/Recompensa Diferențiată
Planned Ignoring – Ignorarea Planificată
Token Systems – Sisteme de Token
Response Cost Systems – Sisteme de Răspuns – Cost
Time out Overcorrection
Guided Compliance

Metodele folosite în centrul de zi Don Orione:

De cele mai multe ori când se vorbește despre programe pentru copii cu autism sau ABA oamenii fac referire la DTT. Se face confuzie între termenul DTT (Discrete Trial Training) și ABA (Applied Behavioral Analysis), de accea mulți consideră că DTT este singura metodă de intervenție eficientă pentru dezvoltarea abilităților la copiii cu autism.
DTT este una dintre metodele de intervenție dezvoltate pentru autism și are ample studii și cercetări care srijină lucrul acesta, însă Încercările Discrete (DTT ) este una din metodele de predare ce stau sub umbrela ABA. Astfel, DTT nu este egal ABA. ABA aplică acest principiu ca intervenție pentru a produce schimbări pozitive în comportament.

DTT este o metodă de intervenție ce îndeplinește criteriul “evidence-based practice”, practică bazată pe dovezi. Aceasta promovează dezvoltarea comunicării / limbajul, comportamentul adaptativ, cognitiv / abilități academice, abilităti sociale, abilități de joacă și abilități pentru reducerea comportamentelor disruptive.

O înțelegere informală a analizei comportamentale aplicate (ABA)este insuficientă pentru aplicarea programelor DTT.

Dincolo de domeniul autismului, aceasta este utilizată pe scară largă pentru a ajuta persoanele să dezvolte comportamente pozitive – cum ar fi obiceiuri bune de studiu.

Creată de Dr. Ivar Lovaas la începutul anilor ‘60 în Statele Unite, a fost prima metodă de intervenție care a dat rezultate pentru persoanele cu autism.

Este creată în anul 1985, în Statele Unite de Dr. Andy Bondy  renumit Analist Comportamenteal și doamna Lori Frost (Speech and Language Pathologist/Logoped Patolog)

În anul 2011 PECS a devenit cea mai raspandită metodă de intervenție la nivel internațional.
PECS este o medodă de intervenție ce îndeplinește criteriul “evidence-based practice”, practică bazată pe dovezi la fel ca toate celelalte metode de intervenție care stau sub umbrela ABA
Toate studiile în domeniu efectuate până în prezent dovedesc eficiența metodei în achiziționarea abilităților de comunicare funcțională și dezvoltarea limbajului.

Deși PECS a fost dezvoltat în cadrul Programului Delaware Autism în Statele Unite ale Americii și își are originea în câmpul intervențiilor pentru recuperarea autismului, s-a descoperit că poate servi ca un sistem eficient de comunicare pentru o categorie largă de persoane cu tulburări în dezvoltarea limbajului.

PECS este folosit cu persoane afectate de tulburare pervazivă de dezvoltate (TSA) , Sindromul Down, Cri-du-Chat, Sindromul Angelman, întârzieri în dezvoltare, tulburări de limbaj, dispraxie verbală, dislalie, ecolalie, dislexie, leziuni cerebrale, și în întreg spectrul dificultăților de învățare.

PECS poate fi un sistem de comunicare alternativ pentru cei care nu folosesc limbaj vocal pentru a comunica,  sau un sistem de comunicare augumentativ pentru cei care folosesc limbaj vocal dar nu este funcțional.

Ultimile studii au aratat că elevii care folosesc PECS sub vârsta de 6 ani timp de 1 ½ ani, au 85% sanse să dezvolte limbaj funcțional.

Spre deosebire de alte modalități de intervenție asupra limbajului, care de obicei durează (în funcție de fiecare copil) 6 luni până la 1 an să achiziționeze limbaj vocal, copiii care utilizează sistemul PECS pot comunica funcțional din prima secundă folosind pictograme, până la dezvoltarea limbajului vocal.

PECS este folosit cu succes în jurul lumii cu persoane cu vârste cuprinse între 14 luni și 85 de ani.

Faza finală din PECS se concentrază pe predarea comentariului (ex. Văd, Aud, Miros).

PECS este util atât pentru îndeplinirea nevoilor și dorințelor persoanei, cât  și  pentru inițierea și realizarea unor comentarii cu persoanele din jur.

PECS este un protocol specific de predare a abilităților de comunicare expresivă ce folosește pictograme ca scop al comunicării. Dacă protocolul de bază nu este implementat după modelul Frost și Bondy (2002) atunci nu este PECS.

PRT este una dintre metodele de intervenție validate în intervenția comportamentală. Are la bază principiile ABA și este o metodă concentrată pe joc și inițierea copilului. Scopul este de a dezvolta abilitățile de comunicare, limbaj, comportamente sociale pozitive și reducerea comportamentelor auto-stimulatorii perturbatoare.

Scopul unui terapeut PRT este de a targeta ariile „fundamentale” de dezoltare ale copilului ,ci nu de a căuta obiective comportamentale individuale la care să se intervină. Acestea includ motivația, ca răspuns la mai multe indicii, auto-gestionarea și inițierea de interacțiuni sociale.

Exemplu:  în PRT, dacă copilul este bucuros și se joacă cu o mașinuță pe rampa de jucărie acesta este rugat să indice mașina roșie versus mașina albastră, după îndeplinirea comenzii el va primi mașina și se joacă în continuare.

PRT utilizează  mediu natural, dar învață mai multe abilități in acelasi timp. Deci, în timp ce se predă roșu, poți preda în același timp și alte abilități sociale precum să își aștepte rândul.

Filozofia este că  prin concentrarea pe aceste  zone critice, PRT va produce îmbunătățiri generale și  în alte domenii precum sociabilitatea, comunicarea, comportament și dezvoltarea abilităților academice.

cesta utilizează strategii și principii bazate pe analiza comportamentală aplicată (ABA) ex: sisteme de recompensă și predarea fără greșeală (errorless learning), pentru a prezenta obiective de predare în cadrul activităților de vârstă preșcolară, decât predarea  într-un cadru clinic.

Predarea incidentală , a fost recunoscută la începutul anilor 80’ a fost creată pentru îmbunătățirea limbajului și abilităților sociale prin maximizarea sistemelor de recompensă  încurajarea generălizării.

Predarea Incidentală poate fi folosită  pentru cuvinte noi  cât și pentru a dezvolta vocabularul deja existent al copilului
Predarea incidentală implică instrucția în cadrul activităților tipice ce au la bază interesul și motivația elevului.
Cu toate că această strategie a fost inițial concepută pentru copii de vârstă preșcolară , studiile au demonstrat eficiența utilizării cu persoane de vârste și dizabilități diferite.
Predarea Incidentală se adresează inițierii  copilului  în timpul activităților de zi cu zi obișnuite într-un context  natural.
Aceasta  pune accent pe organizarea mediului de învățare în jurul obiectivelor de predare pre-planificate ce îmbină preferințele elevului și panul educațional în  „momente de invățare” ce sunt inițiate de elev.

Liniile de acțiune pe care se intervine la nivel terapeutic:

  • Autonomie și funcționalitate:  intervenția țintește autonomia și indepența copilului în funcțiile principale și fundamentale ale vieții, spre exemplu în hrănire, îmbrăcare etc…
  • Stimulare senzorială: dezvoltarea și folosirea tot mai mult  a propriilor simțuri ajută copilul să își dezvolte autonomia și independența.
  • Spațiu – temporalitate: copilului cu dizabilități ăn general îi lipsesc capacitățile și siguranța de a se orienta în timp și spațiu; intervențiile terapuetice au ca scop ajutarea copilului pentru a se putea coordona și a-și dezvolta aceste capacități.
  • Socializare: terapia de grup și variile inițiative care scot copiii din incinta centrului ajută copilul autist să dezvolte capacitățile de relaționare cu ceilalți.
  • Comunicare: importanța comunicării în viață este indiscutabilă. Intervențiile vizează învățarea copilului să comunice. Această  intervenție este tranversală tuturor celorlalte intervenții și se realizează în mod deosebit prin intermediul metodei  Picture Exchange Communication System (PECS)
  • Joaca și mediul: evident totul se desfășoară într-un mediu cât mai simplu și obișnuit cu putință care să ajute copilul să trăiască și în viața obișnuită ceea ce trăiește în cadrul terapiei. Activitățile ludice sunt, din acest motiv, mijloacele  privilegiate pentru orice moment.
  • Familia și casa: ultima și una dintre cele mai importante faze ale intervenției terapeutice este ceea ce se întâmplă acasă. Un specialist întâlnește periodic părinții la centru sau acasă până când aceștia devin terapeuții principali pentru fiii lor. De altfel, intervențiile de acasă sunt importante și utile și pentru ca terapeuții împreună cu părinții să organizeze un program conform căruia copilul să continuie să lucreze îm mediul său propriu asupra funcționalității și spațiotemporalității.

Cui se adreseaza

  • PDD – autism (LFA- autism slab fucțional, MFA-autism mediu funcțional și HFA- autism înalt funcțional)
  • Asperger
  • CDD, PDD-NOS (autism atipic)
  • Sindrom Rett
  • Tulburări și sindroame asociate (Angelman, X fragil, scleroză tuberoasă, sindrom Magenis Smith, sindrom Down, sindrom
  • Wiliams, sindrom Prader Wili etc.)
  • ADHD (tulburările de atenție și hiperactivitatea) și alte tulburări de învățare
  • grade diferite de întârziere în dezvoltarea neuro-psiho-motorie
  • tulburări de limbaj
  • tulburări de procesare senzorială (SPD)
  • tulburări de anxietate.